Investigația genunchiului - algoritm general
Investigația de primă intenție în examinarea genunchiului este radiografia. Fiind o investigație rapidă și la îndemână, chiar dacă minim iradiantă, ea permite o primă evaluare a regiunii, în funcție de care putem orienta mai departe algoritmul diagnostic. Chiar dacă oferă informaţii grosiere este important că poate exclude lucruri acute și grave - cum ar fi fracturile, dizlocațiile sau lucruri cronice, însă grave, cum ar fi tumorile. În felul acesta putem orienta mai departe pasul doi în diagnostic, acesta fiind de obicei, rezonanța magnetică.

Radiografie genunchi incidență antero posterioară

Radiografie genunchi incidență laterală
Un ghid exhaustiv, pe pași, în investigația imagistică a genunchiului puteți gasi pe site-ul ACR (American College of Radiology) - https://acsearch.acr.org/docs/69432/Narrative
În cazul unui afecțiuni traumatice, cu leziune aparentă sau nu pe radiografie, uneori se preferă computer tomografia, mai ales dacă ortopedul are nevoie de reconstrucția 3D a osului. Având în vedere însă că examinarea cu computer tomograful nu poate vizualiza corespunzător structurile ligamentare, tendinoase sau cartilajul, rezonanța magnetică este cea indicată în cele mai multe cazuri.
Rolul ecografiei în investigația genunchiului este limitat, comparativ cu rolul ecografiei în examinarea umărului. Astfel, ecografia poate detecta un număr limitat de structuri, în special superficiale, cum ar fi ligamentele colaterale, capsula, tendoanele. Leziunile meniscului, cartilajului sau a ligamentelor încrucișate, sunt nedetectabile ecografic, datorită interpunerii structurilor osoase, impenetrabile la ultrasunete. Mobilitatea redusă a genunchiului, comparativ cu a umarului, limitează astfel posibilitățile de explorare ecografică a genunchiului.
Ecografia devine foarte importantă în monitorizarea bolilor reumatologice, unde se pot efectua ecografii pre și post tratament și evidenția cantitatea de fluid intraarticular, grosimea și vascularizația sinovialei, prezența sau nu a eroziunilor marginale.
Examinarea prin rezonanță magnetică rămâne metoda preferată atunci când suspectăm leziuni meniscale, de cartilaj sau ligamente încrucișate.
Computer tomograful se utilizează mai ales în cazul traumatismelor acute, cu fractură, precum în cazul contraindicațiilor pentru efectuarea examinării prin rezonanță magnetică.

Examinarea prin rezonanță magnetică a genunchiului
Pacientul ajunge la rezonanța magnetică în urma unui consult clinic efectuat de medicul ortoped sau de altă specialitate, cu o suspiciune de diagnostic clinic (de exemplu: “suspect leziune de menisc”).
Examinarea prin rezonanță magnetică a genunchiului este, de obicei, ușor de suportat de pacient.
Poziția în magnet este în decubit dorsal (culcat pe spate) și, în funcție de înalțimea pacientului, capul acestuia poate fi înafara magnetului (util mai ales pentru pacienții claustrofobi).
Examinarea prin rezonanță magnetică durează aproximativ 30 de minute, timp în care operatorul (asistentul de la RMN) efectuează mai multe secvențe în diferite planuri pentru genunchi.
O orientare incorectă a planurilor poate duce la diagnosticarea dificilă sau chiar eronată. Operatorul (asistentul de la RMN) are nevoie de o pregătire adecvată pentru a putea efectua corect o examinare de genunchi. Deși anatomia genunchiului este mai complexă, ea este mai familiară și mai ușor de reținut decât anatomia umărului.

Imagini de rezonanță magnetică - fractură de platou tibial extern
Protocolul uzual de examinare a genunchiului
Protocolul uzual de examinare a genunchiului este prezentat în secvențe, fiecare cu o anumită logică ce oferă informații specifice (protocol RMN).
Succesiunea de efectuare are un rol precis, folosind la început secvențele cu cea mai mare valoare diagnostică, urmând cele cu valoare diagnostică mai redusă, dar indispensabile. Procedând astfel, dacă pacientul nu rezistă pe durata întregii examinări, putem să ne facem o idee asupra diagnosticului, fără a putea desigur să elaborăm un rezultat detaliat, fără toate secvențele necesare.
În anumite situații, în funcție de ceea ce găsim în imagini, este nevoie de secvențe suplimentare, de exemplu secvențe dedicate cartilajului sau în alte planuri, cum ar fi planul ligamentului încrucișat anterior.
Poate fi necesară administrarea de substanță de contrast, dacă există motive pentru asta (tumori, sinovite, alte patologii).
Rareori și numai în cazuri atent selecționate, poate fi necesară injectarea intraarticulară a substanței de contrast (artro-RM). Această substanță de contrast va destinde toate recesurile articulației și va permite evidențierea cu mai mare acuratețe a leziunilor cartilaginoase sau meniscale, cu utilitate mare mai ales în cazul leziunilor osteocondrale. Infiltrarea substanței de contrast la locul leziunii permite evidențierea gradului de instabilitate al fragmentului osteocartilaginos, element de importanță maximă în cazul tratamentului operator.
Examinarea prin computer tomograf a genunchiului
Examinarea prin computer tomograf a genunchiului este indicată în traumatismele cu suspiciune de fractură, dar și în alte patologii atunci când examinarea prin rezonanță magnetică nu este disponibilă sau este contraindicată.
Examinarea prin computer tomograf durează câteva zeci de secunde, în funcție de rapiditatea computer tomografului. Poziția pacientului este similară cu cea de la rezonanță magnetică.
Achiziția imaginilor se face după protocoale dedicate articulațiilor mari, în care avem nevoie de o scanare fină. Scanarea trebuie să se limiteze la zona de interes pentru a nu iradia inutil pacientul, dar fără să scăpăm din vedere faptul că fracturile, mai ales cele spiroide, pot fi foarte lungi și trebuie să avem în imagine tot traiectul.
După achiziția inițială a imaginilor, pacientul poate să părăsească computer tomograful, urmând partea mai complicată de postprocesare. În această etapă se fac reformatări în toate planurile, atât coronal, cât și sagital și se analizeză imaginile atât în fereastra dedicată de os, cât și în fererastra dedicată țesutului moale. Se realizează reconstrucții 3D ale regiunii scanate, pentru o mai bună exemplificare a regiunii. Aceste proceduri postprocesare sunt deosebit de laborioase și de obicei sunt realizate de medicul radiolog sau de un operator foarte bine pregătit.
În final, pacientul trebuie să primească imaginile pe CD, o selecție a acestora pe film și un rezultat scris.

Aspecte computer tomografice ale unei fracturi complexe de platou tibial. De notat importanța reconstrucțiilor 3D pentru o reprezentare vizuală cât mai apropiată de realitate
Examinarea ecografică a genunchiului
Avantajul major al ecografiei este posibilitatea de evidenția cu mare ușurință acumulările fluide intraarticulare, precum și sinoviala (cămașa articulară), fapt pentru care este deosebit de utilă în practica reumatologică.
Un avantaj suplimentar al ecografiei este faptul că permite focalizarea examinării exact asupra regiunii dureroase. În plus, ecografia se poate efectua în dinamică, mișcând membrul pacientului și comparându-l cu membrul contralateral, sănătos.
În cazul detecției patologiei inflamatorii intraarticulare/sinoviale, se poate lua decizia unei intervenții minim invazive (evacuare fluid intraarticular, chist Baker, injectare intraarticulară sau intrabursală de mix antiinflamator și analgezic) sub ghidaj ecografic.

Aspecte ecografice variate în examinarea genunchiului