Protocol de investigație prin rezonanță magnetică pentru umăr
Umărul este o articulație cu o anatomie puțin complexă, ce cuprinde 6 mușchi – 4 în coafa rotatorilor, bicepsul și deltoidul, 3 structuri osoase, humerus, scapula și clavicular și structurile labroligamentare. Umărul este mai degrabă complicat din punct de vedere funcțional decât anatomic.
Planuri de examinare prin rezonanță magnetică pentru umăr
Pentru identificarea corectă a structurilor anatomice din punct de vedere imagistic, avem nevoie de un protocol corect de investigație prin rezonanță magnetică.
În mod normal, planurile uzual utilizate în imagistică sunt coronal, sagital și axial. În cazul umărului și majorității articulațiilor, oasele și articulațiile au o orientare specială, astfel încât se folosesc planuri modificate. Singurul plan standard este cel axial, deși poate suferi și el modificări în anumite condiții.
Utilizarea planurilor în mod corect permite evidențierea unei structuri, cum ar fi un tendon, într-o singură imagine/secțiune, fără să interfere așa numitul efect de volum parțial (adică să avem într-o imagine părți de anatomie din imaginea următoare sau precedentă). Efectul de volum parțial nu poate fi eliminat în totalitate, dar este cu atât mai mic cu cât secțiunea este mai subțire, spațiul dintre secțiuni mai mic și planul corect aliniat la anatomie.
Astfel:
a Planul axial este de obicei primul cu care începem examinarea umărului. Acest plan este foarte important pentru setarea următoarelor planuri și oferă informații foarte utile privitor la structurile labro-ligamentare, care sunt foarte fine. Prefer utilizarea de la început a axialului pentru că spre sfârșitul examinării pacientul poate începe să miște și diagnosticul structurilor labroligamentare devine dificil.
b Planul coronal este de fapt un coronal oblic, poziționat în lungul tendonului mușchiului supraspinos, atenție: nu cu mușchiul supraspinos, ci cu tendonul. Pentru aceasta este nevoie să avem un localizator care să surprindă corect tendonul sau mai eficient, să începem cu plan axial. Acesta este planul care pune diagnosticul în cele mai frecvente patologii ale umărului, respectiv leziunile coafei rotatorilor.
c Planul sagital, sagital-oblic mai precis, indispensabil aprecierii corecte a coafei rotatorilor, este poziționat perpendicular pe planul coronal, deci perpendicular pe tendonul mușchiului supraspinos în plan axial. În planul coronal, secvența sagitală se înclină suplimentar în așa fel încât să fie paralelă cu planul glenei scapulei. Astfel putem aprecia corect suprafața acesteia și se evidențiază eventualele leziuni Bankart.
d Planuri speciale – pot fi orientate în funcție de patologia descoperită
• Paralel cu tendonul capului lung al bicepsului
• Perpendicular pe marginea anterioară a glenei scapulei
• Paralel/ perpendicular pe difiza humerală
• Paralele față de articulația acromio-claviculară.
Secvențele IRM umăr uzual
1 Localizator în 3 planuri
2 Axial T2GRE
Secvența T2GRE în plan axial
Parametrii:
FOV 14-16
Matrice cel puțin 256/256
Slice 3mm, gap 0.3
TR – 500-800
TE 12-14
3 Cor PDfs sau T2fs
Secvența PDfs în plan coronal
Parametrii:
FOV 14-16
Matrice 320/320
Slice 3mm, gap 0.3
TR – 3000-5000
TE 30-50 (pe măsură ce creștem TE, ne apropiem de secvențele cu TE intermediar, între PD și T2)
4 Sag PDfs
Secvența PDfs în plan sagital
Parametrii:
FOV 14-16
Matrice 320/320
Slice 3mm, gap 0.3
TR – 3000-5000
TE 30-50 (pe măsură ce creștem TE, ne apropiem de secvențele cu TE intermediar, între PD și T2)
5 Sag T1
Secvența T1 în plan sagital
Parametrii:
FOV 14-16
Matrice 320/320
Slice 3mm, gap 0.3
TR – 400-800
TE 10-15
6 Cor PD high resolution
Secvența PD HR în plan coronal
Parametrii:
FOV 13-14
Matrice 384/384
Slice 2.5mm, gap 0
TR – 3000-5000
TE 30-50
Download protocol
Descarcă protocolul aici